M'EDIU¹, medii, s.n. 1. Natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea factorilor externi în care se află fiinţele si lucrurile. ◊ Mediu intern = totalitatea umorilor care scaldă celulele organismului. Mediu de cultură = soluţie nutritivă sterilizată, utilizată pentru înmulţirea microbilor în laborator, în diverse scopuri. 2. Societatea, lumea în mijlocul căreia trăieste cineva: ambianţă. 3. Substanţă solidă, lichidă sau gazoasă, câmp electromagnetic sau gravitaţional etc. în care se desfăsoară fenomenele fizice. 4. Persoană care poate fi trecută în stare de hipnoză, de transă si despre care, în practicile oculte, se crede că poate comunica cu spiritele si poate servi ca intermediar între ele si cei vii. - Din lat. medium.
Sursă : DEX'98 (38542)  - gudovan

M'EDIU², -IE, medii, adj., s.f. 1. Adj. Care se află în mijloc; de mijloc, mijlociu. ◊ Învăţământ mediu = treaptă a învaţământului public, între învăţământul elementar si cel superior. Scoală medie = scoală de învăţământ mediu. Termen mediu = al doilea termen al silogismului. ♦ (Mat.; substantivat, m.pl., în forma mezi) Termenii care se găsesc la mijlocul unei proporţii. ♦ Fig. Moderat, echilibrat, ponderat. 2. Adj. Care reprezintă o medie (3). 3. S.f. Valoare mijlocie a mai multor mărimi. ◊ Medie aritmetică = rezultatul obţinut din împărţirea sumei mai multor mărimi la numărul lor. Unde medii (si substantivat, f.pl.) = unde radio cu lungimea între 100 si 1000 m; domeniu cuprins între 186,9 m si 571,4 m destinat posturilor naţionale de radiodifuziune. ◊ Loc. adv. În medie = luând o măsură intermediară între cantităţile sau calităţile diferitelor elemente componente: una cu alta, una peste alta. ♦ Rezultatul obţinut din adunarea notelor primite de un elev, de un student etc. si împărţirea acestora prin numărul lor total. ◊ Expr. A (nu)-i iesi sau a (nu) avea media (sau medie) = a (nu) obţine nota de trecere. - Din lat. medius, -a, -um.
Sursă : DEX'98 (38543)  - gudovan

M'EDIU adj. v. mijlociu.
Sursă : Sinonime (193138)  - siveco

M'EDIU s. ambianţă, anturaj, cadru, cerc, sferă, societate, (înv.) mijloc, (fig.) atmosferă, climat. (În ce ~ se învârte?)
Sursă : Sinonime (193139)  - siveco

M'EDIU s. v. cale, chip, fel, formă, manieră, metodă, mijloc, mod, modalitate, posi-bilitate, procedare, procedeu, proce-dură, putinţă, sistem.
Sursă : Sinonime (193140)  - siveco

m'ediu adj. m. [-diu pron. -diu], f. m'edie (sil. -di-e); pl. m. si f. m'edii
Sursă : DOR (260631)  - siveco

m'ediu s. n. [-diu pron. -diu], art. m'ediul; pl. m'edii, art. m'ediile (sil. -di-i-)
Sursă : DOR (260632)  - siveco

M'EDI//U² ~i m. (în practicile oculte) Persoană dotată cu spirite, servind ca intermediar între spirite si cei vii. /<lat. medium
Sursă : NODEX (342787)  - siveco

M'EDI//U³ ~e (~i) 1) Care se află la mijloc; situat între două părţi extreme sau între două lucruri de acelasi fel; de mijloc; mijlociu. Cursul ~ al unui râu. 2) Care este de proporţii sau de valoare moderată; de natură foarte obisnuită. Preţ ~. Alimentaţie ~e. 3) Care reprezintă o medie; cu valoare de mijloc. /<lat. medius
Sursă : NODEX (342788)  - siveco

M'EDI//U¹ ~i n. 1) Ansamblu de factori, de obiecte materiale si de condiţii fizice, care înconjoară si influenţează organismele. 2) Spaţiu material în care se află un corp sau în care se desfăsoară un fenomen fizic. 3) Ansamblu de condiţii externe în care trăieste si se dezvoltă un individ uman. 4) Ansamlbu de circumstanţe materiale sau morale; ambianţă care înconjoară o persoană; anturaj; climat; cadru. /<lat. medium
Sursă : NODEX (342786)  - siveco